Motive sa NU taci [2]

Sexul tare şi sexul slab

Violenţa în familie este favorizată în mare parte de valori şi convingeri dobândite prin învăţare socială, care duc la o împărţire rigidă a rolurilor şi aşteptărilor pe care le avem de la “sexul tare” şi “sexul slab”. Se crede în mod greşit că femeia (pentru că femeile sunt în proporţia cea mai mare victime ale violenţei în familie, de multe ori împreună cu copiii) trebuie să se supună necondiţionat bărbatului şi că “femeia trebuie bătută din când în când”. Aceste stereotipuri întreţin starea de ruşine şi vinovăţie şi consolidează sentimentele de neajutorare, pasivitate şi neputinţă pe care le trăiesc cele mai multe dintre femeile agresate în familie, făcând şi mai dificil de rupt cercul vicios al violenţei, chiar şi în cazurile în care victima are şansa de a pleca din relaţie. De cele mai multe ori, victimele se auto-acuză pentru cele întâmplate şi se simt responsabile pentru comportamentul celui care le agresează. Cred că agresorul are dreptul să fie violent şi ajung să-i dea dreptate când le blamează, spunând “este vina mea, trebuia să mă fi purtat altfel…”.

Frecvent, se crede că dacă victima este femeie, trebuie să fi generat incidentul de violenţă prin felul în care s-a comportat, sau prin faptul că nu şi-a îndeplinit cu succes rolul deja prescris, constând în a fi blândă, supusă, ascultătoare. În realitate, responsabilitatea pentru agresiune este a făptaşului 100 %, indiferent de cum se comportă victima sau cum este ea!

Oricine trebuie să ştie că are dreptul de a trăi în siguranţă în propria casă, că violenţa nu are justificare şi că vina aparţine în totalitate celui care agresează.

„…nimeni nu mă poate ajuta sau salva…”

Denunţarea actelor de violenţă din propria familie sau intrarea victimelor într-un program de asistenţă specializat este de multe ori dificilă, datorită următoarei false credinţe: „…nimeni nu mă poate ajuta sau salva…”

Realitatea arată că victimele actelor de violenţă în familie trăiesc de regulă o frică intensă, asociată cu teroare şi sentimente de neajutorare. În afară de reexperimentarea traumei, datorită caracterului ciclic al actelor de violenţă în familie, poate exista o evitare permanentă a stimulilor asociaţi cu evenimentele de violenţă, se poate produce o diminuare a reactivităţii victimei la lumea exterioara, denumită “insensibilitate psihica” sau se dezvoltă o hipersenzitivitate la violenţă potenţială. Victima, dacă nu găseşte modalităţi de apărare, va adopta mecanisme prin care să facă faţă şi să mentină potenţialul violenţei la un nivel minim. Cele care se simt incapabile de a face acest lucru adoptă o atitudine pasivă, de neajutorare, asemeni “neputinţei învăţate”. Frecvent, victimele declară că se simt copleşite de actele violente şi de aceea le este dificil să reacţioneze altfel decât aşteptând să treacă “furtuna”, renunţând la orice apărare.

Demersul oricărui profesionist trebuie să fie susţinut în primul rând de restabilirea siguranţei şi a încrederii victimei în propriile resurse şi în cele externe, care o pot ajuta să gestioneze situaţia de violenţă. Victima se poate adresa Poliţiei, Centrelor destinate Asistenţei Victimelor Violenţei în Familie, serviciilor de Medicină Legală, Unităţilor de Primiri Urgenţe, Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Instituţiile enumerate reprezintă doar o parte din reţeaua inter-instituţională de protecţie, sprijin şi îndrumare pentru victimele violenţei în familie, care le pot oferi ajutorul în apărarea drepturilor şi libertăţilor personale. Analiza evoluţiei celor peste 800 de victime ale violenţei în familie asistate de către Centrul de Prevenire, Monitorizare şi Combatere a Violenţei în Familie Mureş arată că intensitatea şi frecvenţa actelor de violenţă se reduc, dacă victima face primul pas în a rupe cercul violenţei şi solicită sprijinul unei instituţii cu rol şi atribuţii în combaterea violenţei în familie.

sursa: aici

sursa photo: aici

This entry was posted in Povesti de viata and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s